);
Vechea biserică greco-catolică a fost edificată în anul 1765
The Greek Catholic Church
The Greek Catholic Church

The Roman Catholic church, Piaţa Mitropolit Alexandru Şterca Şuluţiu, nr.1 

The old Greek-Catholic church, built in 1765, was ceded to the Greek-Catholic community in Timișoara together with the parish house together with the construction of the new Roman-Catholic church in Romanilor Square.

The old Roman Catholic church, built in 1765, was handed over to the Greek Catholic community in Timișoara along with the parish house, with the construction of the new Roman Catholic church in the Roman Square. After its renovation and refurbishment, in order to better correspond to its new destination, it was consecrated on 26 November 1906 by the Greek Catholic Bishop of Lugoj, Vasile Hossu.

Bibliography::

Josef Geml, The old Timișoara in the last half of the century 1870-1920, Cosmopolitan Art Publishing House, Timișoara, 2016.

Video

The Greek Catholic Church

Aici este biserica mică, greco-catolică, în Fabric, unde erau pompierii. E o piaţă acolo, e o biserică greco-catolică. A fost întotdeauna.  În strada bisericii, în colţ a fost fabrica de lichior. Acolo în colţ. E închis tot. Eu am umblat pe acolo. Eu am stat în strada Iepurelui vreo 20 de ani. Acolo a fost şcoala maghiară, şcoala generală nu ştiu ce număr, a ungurilor a fost, o şcoală pentru copiii de prin cartierele alea mărginaşe. Copii răi, domnule, copii de proletari. Să menţii disciplină cu ăia, te omoară, păi ce-o fost acolo. Era o şcoala generală pâna la şapte clase. Acolo în colţ a fost fabrica de lichior. E închis acuma. În Iosefin este sediul pompierilor. Şi în Fabric au fost şi pompieri. Nu ştiu dacă mai sunt, nu cred. Acuma acolo-s magazine. Acolo în colţ a fost Realitatea Bănăţeană, s-a desfiinţat ziarul ăla. A dat faliment şi ăla. Acolo este şi-o moară în piaţa aia unde-i biserica asta mică. Treci de fabrica Kimmel, vii acolo aşa, acolo la colţ este o moară, Moara Tineretului. Lângă moara Tineretului e fabrica „Crinul de porţelan”, de farfurii. Acolo unde e moara Tineretului, acolo o curs apă. Păi, Bega a fost afară, avea nu ştiu câte ramificaţii. Şi strada asta a Iepurelui, asta trebuie să fi avut o cârciumă, sau ceva trebuie să fi existat în strada aceea, de-acolo-s denumiri ca: strada Lunii, strada Iepurelui – Hasengasse, denumiri de astea au venit de la cârciumi, de la mai ştiu eu ce erau pe acolo. Trebuie să fi fost o muncă titanică de a seca aceste ape. Păi, nemţii au secat. Ei au secat mlaştinile. Au fost aşezaţi aicea de Maria Teresa, au fost colonizaţi. Ei au venit din Boemia, dar erau extraordinari de harnici.

Oscar Schwartz, născut în 1910 la Viena – fragment din interviul realizat de Adrian Onică la  Timişoara în anul 1999, Arhiva Grupului de istorie orală și antropologie culturală, coordonat de Smaranda Vultur.

 Era o biserică unită, greco-catolică, în Fabric, când mergi spre fosta Şcoală Normală, acolo e un liceu acum… de la Fabrica de Bere, prin spatele Begăi moarte. Bega moartă nu mai există sub nici o formă, dar pe vremea mea exista. Separa Parcul Regina Maria…  Unde era Şcoala Normală de băieţi pe unde e Televiziunea şi radioul, …pe unde e puntea aceea de persoane, care vine din Parcul Eminescu, aia e strada, care vine şi debuşează în faţa Parcului. Şi Parcul din Fabric se numea Regina Maria, iar cel din Cetate se numea Parcul Eminescu. Pe urmă a apărut Grădina Trandafirilor. Parcul Eminescu era în prelungirea lui Rozelor, cum mergi spre Centru. Şi debuşa la Liceul Carmen Silva şi Liceul Loga. Şi Parcul care e între Maria şi Centru era Parcul Scudier. Dar e o continuitate. Asta îmi plăcea: că mergeai dintr-un parc în altul, puteai să traversezi Timişoara, fără să treci printre case.

Mihai Şora, născut în  1916 la Ianova, Timiş – fragment din interviul realizat de Smaranda Vultur la Băile Herculane  în 2001, Arhiva Grupului de istorie orală și antropologie culturală, coordonat de Smaranda Vultur.

360
Panorama
English