În anul 1888 a fost terminată construcţia Palatului muzeal, edificiu construit după un proiect al arhitectului Jakob Klein (1855-1928), în stilul Renașterii germane. Începând din anul 1953 în această clădire funcționează Biblioteca Academiei Române, Filiala Timișoara.
La iniţiativa marelui om de cultură Ormós Zsigmond, prefect al comitatului Timiş şi a unui grup de intelectuali, în 25 iulie 1872 s-a înfiinţat prima societate ştiinţifică din Banat (Ungaria de Sud), denumită Societatea de Istorie şi Arheologie, care a avut ca scop constituirea unui muzeu istorico-arheologic în Timişoara. Anul constituirii acestei Societăți este considerat anul înființării și al muzeului timișorean, precursor al Muzeului Național al Banatului din Timișoara.
În lipsa unui spațiu adecvat, începând din anul 1876 patrimoniul muzeului s-a păstrat în două încăperi din Casa Wellauer, pe str. Lonovics (actuala str. Augustin Pacha). În 24 mai 1877 a avut loc deschiderea oficială a muzeului Societății pentru publicul vizitator.
În condițiile în care Casa Wellauer, sediul muzeului în momentul respectiv, se afla într-o stare de avansată degradare, autoritățile comitatense au hotărât demolarea edificiului și construirea unui nou sediu, iar în acest interval de timp patrimoniul muzeului a fost adăpostit în clădirea Prefecturii.
În anul 1888 a fost terminată construcţia Palatului muzeal, edificiu construit după un proiect al arhitectului Jakob Klein (1855-1928), în stilul Renașterii germane. Noua clădire avea pe frontispiciu o statuie a zeiței Minerva înaltă de 2,25 m, realizată la Viena. Un an mai târziu, în 1889, muzeul a fost redeschis pentru public, însă abia în 29 august 1891 a avut loc inaugurarea festivă a muzeului, iar cu acest prilej Ormós Zsigmond a fost ales președinte pe viață al Societății Muzeale de Istorie și Arheologie.
Clădirea Palatului muzeal s-a dovedit de la bun început prea mică pentru a adăposti colecţiile muzeului, iar în aceste condiții s-a luat decizia mutării muzeului în Palatul Cultural (în aripa dinspre str. Alba-Iulia), demers început în toamna anului 1937.
În anul 1941 clădirea Palatului muzeal primește o nouă destinație, devenind sediul Bibliotecii comunale.
Începând din anul 1953 în această clădire funcționează Biblioteca Academiei Române, Filiala Timișoara.
Bibliografie:
- Florin Medeleţ, Nicoleta Toma, Muzeul Banatului. File de cronică 1872-1918, I, Timişoara, Editura Mirton, 1997.
- Florin Medeleţ, Vasile Rămneanţu, Muzeul Banatului. File de cronică 1918-1948, II, Timişoara, Editura Mirton, 2003.
Biblioteca Academiei Române, filiala Timișoara
Robert Șerban
ca să citești cărți de la Biblioteca Academiei
trebuie să fii un om tare puternic
nu
nu mă gândesc la forța intelectuală
ci privesc la poarta cea înnoită și uriașă
a bibliotecii
și observ că de aproape două ceasuri
nimeni n-o deschide
mai nimeni
iunie 2022
„Doamna Rațiu locuia în una din vilele profesorilor de la politehnică, la capătul stadionului de fotbal un mic grup de case printre arbuști. Încercam să intuiesc și în întreg cartierul, liniștit, fără vad commercial, condiția pierdută, clujean englezească, a universitarului dinainte de război. Era probabil ficțiune, dar poate ficțiune cu un fond de adevăr, cum ar fi astăzi când, pe Loga și pe alee ace se desprinde de Loga către parc, te-ai gândi, trecând pe lângă casele unde locuiesc moș poveste și Ș. F., la misterul existenței literar cărturărești.” (Livius Ciocârlie, Clopotul scufundat, Cartea Românească, 1988, p. 291)
