Cartier Cetate
Bastionul Maria Theresia
Bastionul Maria Theresia

Bastionul Theresia, cunoscut şi sub numele de „Bastionul Cetăţii”, constituie cea mai mare parte care s-a păstrat din fosta cetate bastionară a Timişoarei.

Catedrala romano-catolică „Sfântul Gheorghe”
Catedrala romano-catolică „Sfântul Gheorghe”

Cunoscută şi sub denumirea de “Dom”, biserica-catedrală din Piaţa Unirii a fost ridicată după izgonirea turcilor, la iniţiativa împăratului Carol al IV-lea de Habsburg.

Piața Unirii și monumentul Sf. Treimi
Piața Unirii și monumentul Sf. Treimi

Piața Unirii (Domplatz) a avut dimensiuni neobișnuit de mari, raportate la mărimea cetății, care au servit însă punerii în valoare a aspectului baroc al acestui spațiu.

Episcopia și Catedrala ortodoxă sârbă
Episcopia și Catedrala ortodoxă sârbă

Palatul episcopal, actualmente sediu al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, a fost construit în paralel cu Catedrala ortodoxă sârbă, între anii 1745-1748.

Banca de Scont (palatul Max Steiner) din Piața Unirii
Banca de Scont (palatul Max Steiner) din Piața Unirii

Una dintre cele mai îndrăgite clădiri ale Timișoarei, Palatul Băncii de Scont din Piața Unirii, a fost construită după planurile arhitecților Marczell Komor și Dezső Jakab în stilul Secession maghiar, în anul 1909.

Palatul Episcopiei Romano-Catolice
Palatul Episcopiei Romano-Catolice

Clădirea actuală a Palatului Episcopal a fost edificată de autoritățile austriece în anul 1723, fiind destinată încă de la început scopului de a funcţiona ca palat episcopal, chiar dacă pentru o bună perioadă de timp a adăpostit și alte instituții.

Palatul Brück
Palatul Brück

Pe latura sudică a Pieței Unirii, în imediata apropiere a Palatului Baroc, se înalță unul dintre cele mai recognoscibile edificii ale Timișoarei – Palatul Salamon Brück. Construit după planurile arhitectului timișorean László Székely, în stilul Secession, palatul a fost finalizat în vara anului 1911.

Dicasterialul – Judecatoria Timisoara
Dicasterialul – Judecatoria Timisoara

Palatul Dicasterial urma să servească drept sediu conducerii țării de coroană Voievodatul Serbia și Banatul Timișan, care a fost înființată după revoluția de la 1848-1849 și avea Timișoara drept capitală.

Română