Sinagoga din cartierul Cetate este un lăcaș de cult evreiesc construit între anii 1863-1865 după planurile arhitectului Karl Schumann din Viena.
Sinagoga din cartierul Cetate (str. Mărășești nr. 6) este un lăcaș de cult evreiesc construit între anii 1863-1865 după planurile arhitectului Karl Schumann din Viena. Realizată în stil eclectic, cu elemente maure, sinagoga are 744 de locuri (424 pentru bărbați și 320 pentru femei, la galerie). Sinagoga a fost inaugurată în data de 19 septembrie 1865, fiind reinaugurată în anul 1872 de regele Ferenc József, și a deservit comunitatea evreiască de rit neolog.
După emigrarea masivă a evreilor, sinagoga a fost închisă, Comunitatea evreilor din Timișoara cedând în anul 2001 Sinagoga din cartierul Cetate către Societatea Filarmonica pentru o perioadă de 50 ani.
A fost redeschisă în septembrie 2005, cu ocazia unui concert organizat de Societatea Filarmonică din Timișoara. În prezent, Federația Comunităților Evreiești din România administrează din nou sinagoga, în luna mai 2022 fiind redeschisă publicului în urma unor ample lucrări de restaurare.
Bibliografie: Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Editura Tempus, Timișoara, 2014
Getta Neumann, Pe urmele Timișoarei evreiești. Mai mult decât un ghid, Editura Brumar, Timișoara, 2019
Bibliografie:
- Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Editura Tempus, Timișoara, 2014
- Getta Neumann, Pe urmele Timișoarei evreiești. Mai mult decât un ghid, Editura Brumar, Timișoara, 2019
Sinagoga din Cetate
Robert Șerban
să mă inspir
intru-n sinagogă
privesc tavanul pereții orga
fac câteva fotografii
trag cu urechea la ce vorbesc doi bărbați
trag cu ochiul la ce restaurează o femeie
mă gândesc să mă așez pe-un scaun
dar n-o fac
nu mai stă nimeni
sunt singurul vizitator
toți ceilalți oameni au treabă pe-aici
într-un fel
și eu am venit cu-un scop
dacă poezia o avea așa ceva
iunie 2022
„Tot la etajul doi locuia, în două camera, rabinul Abraham Mayer. La fel în două camera cioclul Johann Heteri, iar în alte două camera cantorul evreu Samuel Ledidy. În „camera mare de lângă scară” locuia negustorul izraelit Eisenstädter. În sfârșit, să nu-l uităm pe domnul Heinrich Nytschky, „îngrijitor de casă și contabil angajat”.
Așa cum prea des se întâmplă, nu i-a fost dat să locuiască în casa „La trei coroane” – și nici măcar n-a apucat s-o vadă terminată – tocmai celui căruia i se datorează existența ei, judecătorului municipal și vreme de aproape douăzeci de ani primar al orașului, Peter Solderer.” (Livius Ciocârlie, Un Burgtheater provincial, Editura Cartea Românească, 1984, p. 35-36)
Când un lipovean, mehedințean, sucevean se va îndrepta și mai mult spre Vest, va auzi că Timișoara este Capitala Europeană a Culturii în 2023.
Era vara 2022, când eu terminasem un episod nou din Crash Landing on You și cu BlackPink în urechi, prea tare, știu, m-am rătăcit căutând un mic rai coreean, numit așa simplu, K-mart. Ce știam este că se află ‘’în centru’’.
Ce uitasem e că Timișoara are aproximativ 14 000 clădiri istorice și un impresionant număr de obiective care îți fură uneori la propriu ochii. Unde mai pui că vedeam la fiecare colț în interiorul zidurilor cetății încă un eveniment care se desfășura în aer liber și că era cu acces liber. Sinagoga îsi redeschidea porțile? Era proaspăt renovată? Am intrat și mi-am reamintit cât de frumoase sunt mozaicurile, iar când am privit tavanul am realizat că blue is the warmest colour.
Poate îți faci timp și vei merge!
Marc Andreea Diana, Studentă UPT, 2023
