Scroll Top
Clădirea Spital Clinic Județean a fost construită între anii 1970-1974, după planurile arhitectului Nicolae Dancu.

Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Pius Brînzeu”

Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Pius Brînzeu”

Clădirea Spital Clinic Județean a fost construită între anii 1970-1974, după planurile arhitectului Nicolae Dancu.

Ascultă versiunea audio.

Istoricul Spitalului Clinic Județean din Timișoara debutează la începutul anilor ’70 ai sec. al XX-lea, atunci când s-a adus în atenția autorităților comuniste necesitatea stringentă a construirii în orașul Timișoara a unei unități medicale moderne, care să deservească pacienți proveniți de pe întreg cuprinsul județului Timiș. Acest lucru a fost posibil datorită unor personalități de marcă din viața medicală timișoreană, precum Prof. Dr. Pius Brînzeu, Prof. Dr. Ștefan Gavrilescu, Conf. Dr. Ion Lighezan, Prof. Dr. Ferdinand Nistor etc.

Edificiul noului Spital Clinic Județean a fost construit între anii 1970-1974, după planurile arhitectului Nicolae Dancu.

În cursul anului 1974 clădirea Spitalul Clinic Județean Timișoara a fost finalizată, iar în toamna aceluiași an acesta își începe activitatea cu 1030 de paturi și 13 secții clinice.

Anii ’70 ai sec. al XX-lea coincid cu perioada formării unei adevărate școli medicale în Banat, rezultatele acesteia venind un deceniu mai târziu, în anii ’80, când la Timișoara se fac primele transplanturi de rinichi din România, se introduce endoscopia urologică, se dezvoltă endoscopia tubului digestiv, continuă activitatea Centrului de Implant al Stimulatoarelor Cardiace etc.

După Revoluția din 1989, în anii ’90, intră în funcțiune Departamentul de tomografie computerizată, se dezvoltă extensiv diagnosticul cu ultrasunete, se extinde chirurgia endoscopică etc.

Secolul al XXI-lea reprezintă pentru Spitalul Județean momentul în care se dezvoltă infrastructura spitalicească, prin apariția noii Clinici de Ortopedie și construirea noului Centru de Traumatologie “Casa Austria”. Toate aceste stabilimente de sănătate se află la standardul unanim acceptat pe plan internațional, în ceea ce privește confortul pacienților și condițiile de lucru ale medicilor.

Misiunea Spitalului Clinic Județean este aceea de a oferi servicii medicale de excelență populației din regiunea vestică a României, iar instituția își propune să devină cel mai bun furnizor de servicii medicale din întreaga euro-regiune, etalon al profesionalismului și calității.

 

Bibliografie:

  1. https://www.hosptm.ro/prezentare/istoric/ – site accesat în martie 2023.
  2. Ioan Munteanu, Rodica Munteanu, Timișoara – Monografie, Editura Mirton, Timișoara, 2002, p. 523.
Video

Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Pius Brînzeu”

Ascultă versiunea audio.

Robert Șerban

nu toate urmele gloanțelor din 89
au dispărut
pentru astuparea unora
nu s-au mai găsit bani
iar sărăcia a lăsat atâta timp
ochii ăștia deschiși
ca uneori să ne intersectăm privirile
și să nu ne prefacem
că nu știm

iunie 2022

 

„Timișoara are o gară măreață. De la dânsa înainte, pe cel mai bun pavagiu de asfalt, neted și măturat, treci pe lângă scânteierea fereștilor din șase rânduri ale unei uriașe mori, apoi printre aleile de copaci bătrâni ale unei plimbări care adăpostește, cu toată răceala serii, părechi ce se bucură de luna toamnei fiindcă au pierdut pe a primăverii. Suflări aspre vin de la apa Begăi, pe care se deslușesc scânduri îngrămădite, luntri părăsite. Un mare pod de fie duce peste dânsa la un cartier de case înalte, pe care le înălbește electricitatea. Apoi iarăși urmează drumul printre copaci, pe care se scurg încet cară țărănești cu coviltirele albe. În sfârșit, la întrarea unei înguste strade cu clădirile mari, iată un strălucitor palat cu fațada de teatru, care arată o cafenea de mâna întâi, apoi gangul la marele hotel Kronprinz, vrednic să steie în orice capitală mare. Proprietarul e un șvab, toată lumea vorbește nemțește; în față un hotel mai mic are numai firma germană. De la început Timișoara se arată ceea ce este: orașul făcut pe ruinele reședinții de pașă turcesc, după planuri drepte, pentru șvabii Banatului și alți pribegi aduși din câtă-i lumea, și din Lorena franceză, și din Spania, de cârmuirea germană.” (Nicolae Iorga, Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal și Banat, Ediție îngrijită de Lucian Cursaru, vol. II, București, Editura Minerva, 1977, p. 118-119)

360
Panorama
Română