Expoziția „Patrimoniul sub reflectoare Timișoara – Lumi Paralele”, o incursiune digitală în istoria și poveștile orașului de pe Bega 

Construind punți peste granițele timpului și reunind prezentul cu trecutul, expoziția „Patrimoniul sub reflectoare Timișoara – Lumi paralele” deschide într-o cheie digitală porțile unei lumi a trecutului, prezentate prin mozaicuri de suflete și povești umane, de colecții de obiecte și instalații digitale 

Zeci de obiecte de patrimoniu, imagini de arhivă, fragmente de memorii, interviuri, instalații video, audio, de realitate augmentată și virtuală au fost prezentate vineri, 12 mai 2023, la vernisajul expoziției „Patrimoniul sub reflectoare Timișoara – Lumi Paralele”, din Mansarda B2 a Bastionului Theresia.

Expoziția este a cincea din seria expozițiilor începute în 2019, organizate de Muzeul Național al Banatului în parteneriat cu Universitatea Politehnica Timișoara, prin Centrul de ID/IFR și e-Learning și Centrul Multimedia, în proiectul de cultură digitală „Patrimoniul sub reflectoare/ Spotlight Heritage Timișoara”, parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”.

„Patrimoniul sub reflectoare Timișoara – Lumi Paralele” prezintă o incursiune în istoria cartierelor orașului, aducând participanților povești prezentate dintr-o perspectivă barocă, cea a alegoriei simțurilor,  care au ilustrat viața economică, socială și culturală a celor 5 cartiere reper: Iosefin (2019), Elisabetin (2020), Fabric (2021), Cetate (2022) și Giroc (2023), un cartier-dormitor.

Prin diverse surse de memorie, fragmente de interviuri și texte literare (roman, jurnal și memorii) și cu ajutorul curatorilor muzeali ai Muzeului Național al Banatului s-a întregit o colecție importantă de cărți poștale, fotografii, sigilii și obiecte de artă, dar și obiecte personale, care dezvăluie secvențe importante din istoria celor 5 cartiere ale Timișoarei și pentru diversele comunități cultural-lingvistice care au format orașul pe care noi îl cunoaștem astăzi.

„Am ajuns în anul 2023, la final de călătorie a acestui frumos proiect […], un proiect care a început în anul 2019, care a avut cel mai mare impact dintre toate proiectele Muzeului Național al Banatului și un proiect de suflet al nostru, care ne bucură și ne face mândri că suntem timișoreni.”, Claudiu Ilaș, manager al Muzeului Național al Banatului. 

Prezent la eveniment, rectorul Universității Politehnica Timișoara, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a declarat: ”Acest proiect este unul important și de succes pentru oraș și pentru universitate, precursor al conceptului de Campus Creativ UPT,  care vine în plus să celebreze și cei 100 de ani de la prima clădire a universității”.

Expoziția a reunit aprecieri și din partea oficialităților prezente: Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, Ruben Lațcău, viceprimar al Timișoarei, prof.dr.ing. Radu Vasiu, președintele Senatului UPT și director al Centrului Multimedia.

Cartierul Giroc – o istorie nu foarte îndepărtată a orașului

Încă din anul 2019, cu prima expoziție, s-a urmat un curs liniar al istoriei, anul 2023 aducând în lumina reflectoarelor povestea cartierului Giroc, reprezentat și surprins prin memoriile și scrierile Sorinei Jecza, prin prezența lucrărilor realizate pentru familia sa de prolificul sculptor Peter Jecza.

De asemenea, fotoreporterul Constantin Duma a jucat un rol important în surprinderea evenimentelor care au întregit viziunea cartierului-dormitor cu privire la dezvoltarea industrială și perioada socialistă, dar mai ales prin imortalizarea amintirilor de la Revoluția din 1989.

„Istoria o facem noi, suntem responsabili de ea și în fiecare zi noi luptăm cu timpul și ducem timpul mai departe”, a menționat Sorina Jecza, gazda expoziției din 2023.

O alegorie a simțurilor stimulate prin experiențe digitale

Expoziția conduce publicul printr-o călătorie de stimularea a simțurilor, unde aceștia au bucuria de a explora spații urbane și puncte cheie în dezvoltarea orașului prin prisma a cinci personalități:

• Văzul și lumea Valeriei Pintea din cartierul Iosefin, prin romanul Lianei Maria Gomboșiu, prezentată la vernisaj de strănepoata Alexandra Nășcuțiu;
• Tactilul și lumea ascunsă într-un cufăr a lui Netti Diel din cartierul Elisabetin, prin intermediul jurnalului de familie al Piei Brînzeu;
• Auzul și lumile în destine din cartierul Fabric, aflate în arhiva Grupului de Istorie Orală și Antropologie Culturală, înființat și coordonat de doamna Smaranda Vultur;
• Olfactivul și lumea din oglinda cartierului Cetate, din perspectiva poeziilor scrise de Robert Șerban și a textelor selectate de Smaranda Vultur și Roxana Rogobete;
• Gustativul și lumile paralele din cartierul Giroc, suprinse în jurnalul Sorinei Jecza, și introspecție asupra industrializării comuniste și Revoluției din 1989 prin selecții furnizate de Memorialul Revoluției din 1989, imagini realizate de Constantin Duma.

„Sunt mai bine de 10 ani de la prima idee,  5 ani de la prima ieșire în public, cu 5 cartiere și un oraș cu povești și inovații digitale în fiecare an. În fiecare cartier am avut o gazdă, în special femei, astfel încât istoria celor mulți din Timișoara să cuprindă, într-un final, și istoria femeilor din Timișoara.”, a rostit dr. Diana Andone, directorul Centrului de ID/IFR și e-Learning.

Vizitatorii expoziției se pot bucura de experiențe digitale inedite, prin care pot descoperi istoria și trecutul orașului printr-o alegorie a simțurilor, astfel:

• Alegoria simțului văzului este reprezentată de aplicația Spotlight Heritage Culture, prin care personajele din pictura în ulei pe pânză a Castelului Huniade (1910) a pictorului Stefan Jäger (1877 – 1962) prind viață. Alături de pictura Castelului Huniade, pentru simțul văzului se poate urmări și instalația video Patrimoniul cartierului Cetate, o interpretare cu fațete multiple pentru lumea în oglindă din anul 2022, a istoriei patrimoniului tangibil prin obiecte de muzeu, a arhitecturii cartierului și a poeziei lui Robert Șerban!
• Alegoria simțurilor văzului și auzului poate fi experimentată prin vederi panoramice, printr-o experiență imersivă în 360 de grade de-a lungul Canalului Bega, care străbate orașul, iar stimulul simțului auzului este o compoziție originală a lui Dan Simion.
• Alegoria simțului mirosului este adusă înaintea publicului prin experimente chimice, în parteneriat cu Facultatea de Chimie Industrială și Inginerie a Mediului a Universității Politehnica Timișoara, unde oamenii se pot bucura de mirosul trandafirilor prin arome ambientale de esențe și flori expuse.
• Selecțiile video prezintă o retrospectivă a celor 5 ani care au adus în atenția publicului timișorean povestea orașului și a personalităților acestuia. Publicul poate experimenta aplicații de realitate virtuală, realitate augmentată și realitate mixtă, care oferă o perspectivă unică asupra obiectelor de patrimoniu.

• Povestea ta – Comunitate. Orice poveste a oamenilor este o poveste a orașului. Un oraș nu înseamnă doar clădiri și obiective turistice, fațade și vitralii sau un loc bun de poze. Un oraș înseamnă poveștile fiecăruia dintre noi, înseamnă copilării, emoții, iubiri și legăminte zidite în cărămidă și în paginile vieților noastre. Unii locuitori dar și studenți ai UPT și-au prezentat propriile povești personale, comentariile, pozele sau videoclipurile care reprezintă pentru ei orașul de care s-au îndrăgostit și care sunt incluse în expoziție.
• Inovația este prezentă și prin expunerea primului NFT (Non-Fungible Tokens) Spotlight Heritage – Timisoara2023, o premieră în peisajul academic românesc, realizat de artistul Marius Jurcă și dezvoltat de Universitatea Politehnica Timișoara, pe 17 februarie 2023.

Prin organizarea de tururi ghidate, gratuite, recurente și anunțate public, inclusiv în calendarul oficial Timisoara2023, dar și prin accesibilitatea oferită în cadrul evenimentelor de vârf precum Noaptea Muzeelor și Noaptea Cercetătorilor Europeni 2023, expoziția a fost vizitată de peste 2.500 de participanți în zilele/nopțile respective.

De asemenea, posibilitatea de prezență și vizitare fizică a expoziției de-a lungul duratei acesteia, expoziția a strâns un număr de peste 4.800 de participanți direcți din publicul larg, din peste 20 de țări și peste 10.000 de participanți indirecți, care au avut posibilitatea de a o descoperi în mediul online, cât și un număr impresionant de 110 voluntari dornici să facă parte din experiența acestor tururi.

Expoziția a fost deschisă publicului până pe 1 octombrie 2023 și a putut fi vizitată în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, Muzeul Național al Banatului.

Vezi aici Vernisajul expoziției „Patrimoniul sub reflectoare Timișoara – Lumi paralele”

Vezi aici Finisajul expoziției „Patrimoniul sub reflectoare – Lumi Paralele”